Orez cu lapte
Răsfoiam azi lista cu rețetele pregătite pentru zilele următoare și mă gândeam la ce să postez - și așa mi-a venit să văd azi pe site rețeta de orez cu lapte, combinată cu zăpada de afară și ziua însorită și senină va face ziua de luni mai ușoară.
Am fost surprinsă săptămânile trecute când mi s-a cerut pe forum rețeta de orez cu lapte - parcă pare o rețetă simplă, chiar banală, toată lumea știe s-o facă - dar când am început s-o explic, mi-am dat seama că de fapt sunt mici particularități și merită de pus o rețetă mai extinsă.
Deci, aș recomanda în general pentru acest desert orez cu bob rotund (eu am luat bob rotund colosal), dacă puneți mai puțin lapte iese mai uscăcioasă, dacă mai mult lapte - iese o supă de orez care o face foarte des bunica mea din Ucraina.
Aici mi-a ieșit așa de bine orezul că mi-a plăcut chiar și mie (soțul meu zice că sunt criticul cel mai rău la mâncarea pe care o fac) - o consistență cremoasă, aromată - deci nu-i mai poți spune orez cu lapte simplu, este de fapt un desert extraordinar de bun.
Într-un ceaun sau oală teflonată turnați un pahar de apă, când începe să fiarbă turnați orezul spălat bine în 2 ape. Lăsați să fiarbă la foc mic.
Trebuie să fiarbă până orezul absoarbe toată apa, devine puțin cleios dar aveți grijă să nu fie uscat. Doar să se umfle bine în apă.
Acum turnați laptele, amestecați bine cu o lingură sau tel să nu fie cocoloașe de orez în lapte. Lăsați focul mare până începe să fiarbă, apoi faceți focul mic, să fiarbă încet până se îngroașă compoziția. Amestecați periodic și nu lăsați nesupravegheată oala pe foc, are șanse să mai fugă laptele și să facă spumă.
Când orezul se îngroașă, compoziția devine cremoasă, începem să adăugăm celelalte ingrediente - mai întâi sarea, zahărul și esența de vanilie. Amestecați bine.
Apoi untul, amestecați din nou.
Bateți ouăle bine cu o furculiță.
Turnați încet ouăle în lapte, amestecând continuu cu lingura eu aici aveam într-o mână ouăle, în alta aparatul foto și nu puteam să prind și lingura cu care amestecam :)
Dar voi faceți așa cum v-am spus, să nu se facă omletă ouăle înainte să le încorporați.
Veți observa că orezul își schimbă puțin consistența, se face parcă mai exemplar, mai frumos, mai cremos după ce adăugăm ouăle - va avea și o culoare foarte frumoasă și apetisantă.
După ce turnați ouăle, mai lăsați puțin - 5-10 minute - compoziția pe foc mic. Dar și aici sunt variații - dacă puneți ceaunul la cuptor pentru vreo oră veți avea o mâncare de orez care la mine acasă se numește "plachie", este foarte bună - dar aici avem loc de altă rețetă, sunt încă în studiu și testări pentru a ajunge la plachia bunicii mele, cea mai bună mâncată vreodată, ce-i drept se făcea la cuptor cu lemne în oale de lut. Dar încerc să o refac cumva și în condițiile de acum pe care le avem.
Se servește fierbinte sau cald, eventual cu puțină dulceață preferată - mie îmi place așa mai clasic cu aromă de vanilie și simplă.
Mâncare perfectă și pentru copilașii mofturoși - Sofia a înfulecat orezul cu "viteza luminii", de obicei se foiește la masă, pe masă, pe sub masă, pe la noi în brațe - aici a stat cuminte și a deschis gura constant la fiecare lingură fără mișcări în plus :)
Poftă Bună!
Găsiți acum rețetele voastre preferate și în cartea noastră Top 50 rețete Pas cu Pas, prima carte din România cu rețete prezentate detaliat cu POZE pe PAȘI, un adevărat ghid vizual simplu de urmat în timpul procesului de gătire.
Cartea se găsește în librăriile partenere ale editurii Curtea Veche, sau online aici.
